Diareea apărută peste noapte, vărsăturile repetate și starea generală de epuizare sunt simptome care apar frecvent „din senin” și care, de cele mai multe ori, au o explicație comună: gastroenterita acută, cunoscută popular drept „gripă stomacală”.
Infecțiile intestinale sunt extrem de frecvente și afectează persoane de toate vârstele. În cele mai multe cazuri, evoluția este autolimitată, însă deshidratarea rămâne principalul risc, mai ales la copii mici, vârstnici și persoane cu boli cronice. De aceea, este important să înțelegem ce este gastroenterita, cum se transmite și când este necesar consultul medical.
Ce este gastroenterita și ce se întâmplă în organism
Gastroenterita este o inflamație a mucoasei stomacului și intestinului, cauzată de agenți infecțioși. Inflamația afectează capacitatea intestinului de a absorbi apa și electroliții, ceea ce duce rapid la pierderi importante de lichide.
Acesta este motivul pentru care diareea și vărsăturile apar simultan și pot deveni intense într-un timp foarte scurt. Organismul încearcă să elimine agentul patogen, însă în acest proces se pierd apă, sodiu, potasiu și alte substanțe esențiale.
Transmiterea se face aproape întotdeauna pe cale fecal-orală, prin mâini contaminate, alimente sau apă insuficient igienizate, dar și prin contact direct cu persoane infectate sau cu suprafețele pe care acestea le-au atins.
Cauze: virală, bacteriană sau parazitară?
Deși simptomele pot arăta asemănător, cauza gastroenteritei influențează durata bolii și tratamentul necesar.
Cele mai frecvente sunt infecțiile virale, în special cu norovirus, extrem de contagios, responsabil pentru focare în colectivități, și rotavirus, care afectează mai ales sugarii și copiii mici. Vaccinarea a redus semnificativ formele severe la copii, dar infecțiile rămân frecvente.
Infecțiile bacteriene apar de obicei după consumul de alimente contaminate sau manipulate incorect. Salmonella, E. coli, Campylobacter și Shigella sunt printre cele mai implicate bacterii și pot produce forme mai severe, uneori cu febră mare sau sânge în scaun.
Mai rar, gastroenterita este cauzată de paraziți intestinali, precum Giardia sau Cryptosporidium, în special după consumul de apă contaminată. În aceste cazuri, simptomele pot persista mai mult timp.
Cum se manifestă gastroenterita
Debutul este de obicei brusc. Diareea apoasă, vărsăturile și crampele abdominale sunt simptomele dominante. Pot apărea și febră, dureri musculare, cefalee și o stare generală de slăbiciune.
În infecțiile virale, scaunele nu conțin sânge, iar vărsăturile sunt mai frecvente în primele 24 de ore. În formele bacteriene, simptomele pot fi mai intense, iar scaunul poate deveni mucos sau sanguinolent.
Tratamentul gastroenteritei: ce este cu adevărat important
În majoritatea cazurilor, mai ales în gastroenterita virală, organismul elimină singur infecția. Hidratarea corectă este elementul esențial al tratamentului.
Apa simplă nu este suficientă pentru a compensa pierderile. Soluțiile de rehidratare orală, administrate în înghițituri mici și dese, refac atât apa, cât și electroliții pierduți. Băuturile carbogazoase sau foarte dulci pot agrava diareea și trebuie evitate.
Medicația se administrează doar la recomandarea medicului. Antidiareicele pot fi utile la adulți în formele ușoare, dar nu se folosesc dacă există febră mare sau sânge în scaun. Antibioticele sunt indicate doar în infecțiile bacteriene confirmate și pot fi chiar dăunătoare în gastroenteritele virale.
Alimentația în timpul unei infecții intestinale
După ce vărsăturile se reduc, alimentația se reia treptat, cu alimente ușor de digerat. Intestinul este temporar sensibil, iar graba poate prelungi simptomele.
În faza acută sunt mai bine tolerate alimentele simple, precum orezul fiert, bananele, mărul copt, supa clară sau cartofii fierți. Lactatele sunt frecvent greu tolerate temporar, deoarece inflamația reduce digestia lactozei.
Semne de alarmă care necesită consult medical
Deși majoritatea gastroenteritelor sunt ușoare, există situații care impun evaluare medicală:
- semne de deshidratare (urinări rare, amețeli, gură uscată);
- sânge în scaun;
- febră mare sau persistentă;
- vărsături care nu permit hidratarea;
- durere abdominală intensă sau localizată.
Copiii mici și vârstnicii se pot deshidrata rapid și necesită o atenție deosebită.
Cum poate fi prevenită gastroenterita
Măsurile de prevenție sunt simple, dar extrem de eficiente: spălarea riguroasă a mâinilor, igiena alimentară corectă, evitarea alimentelor insuficient gătite și izolarea temporară după remiterea simptomelor pentru a limita transmiterea.
Întrebări frecvente despre gastroenterită
Gastroenterita este contagioasă?
Da, mai ales formele virale, care se transmit foarte ușor.
Cât durează o infecție intestinală?
Vărsăturile se remit de obicei în 1–2 zile, iar diareea poate dura până la o săptămână.
Ce analize sunt necesare dacă simptomele persistă?
Coprocultura, testele pentru paraziți și analizele de sânge ajută la identificarea cauzei și a severității.
Când este nevoie de evaluare gastroenterologică
Dacă episoadele de diaree sunt frecvente, durează mai mult decât ar fi normal sau apar semne de alarmă, este important să fie exclusă o altă cauză digestivă.
Dr. Răzvan Diaconescu, medic primar gastroenterologie, poate stabili diagnosticul corect și indica tratamentul adecvat în funcție de cauza infecției.
Programează o consultație pentru evaluare și recomandări personalizate.
Programare Online
Alege varianta rapidă și fă-ți o programare online, pentru evaluarea și tratarea afecțiunilor digestive, te așteptăm la un consult de gastroenterologie