Colita microscopică, motivul „invizibil” pentru diareea cronică

Când ai scaune apoase zi de zi, fără sânge și fără o explicație clară, este firesc să te simți frustrat. Poate ai făcut o colonoscopie care arată un colon perfect sănătos — și totuși simptomele nu dispar. În astfel de situații, diagnosticul poate fi ceva mai puțin intuitiv: colita microscopică, o afecțiune care „nu se vede”, dar care se simte foarte real.

Mulți medici și pacienți o ignoră pentru că, la nivel macroscopic (adică vizibil în timpul colonoscopiei), mucoasa colonului pare normală. Singurele dovezi ale bolii sunt ascunse „la nivel de celule” și sunt vizibile doar atunci când țesutul este observat la microscop.

Ce înseamnă de fapt „colita microscopică”

Colita microscopică este o inflamație reală a colonului. Diferența majoră față de alte boli inflamatorii intestinale (precum boala Crohn sau colita ulcerativă) este că nu produce leziuni vizibile în timpul unei colonoscopii tradiționale. Aspectul vizual este normal, iar inflamația se observă doar la analiza biopsiilor.

Există două variante ale bolii, ambele demonstrabile doar prin examinare histologică:

• Colita colagenoasă — unde sub mucoasă se acumulează un strat anormal de colagen;
• Colita limfocitară — marcată de un număr crescut de limfocite în mucoasă.

Ambele variante duc la simptome similare și necesită aceeași abordare în diagnostic și tratament.

Impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ — chiar dacă boala nu implică leziuni macroscopice, frecvența scaunelor și senzația constantă de urgență afectează activitatea zilnică, somnul și starea emoțională.

Cum se manifestă colita microscopică — simptomul principal

Colita microscopică se distinge în special prin diareea apoasă cronică. Aceasta este frecvent persistentă — scaunele apar de mai multe ori pe zi, pot apărea și noaptea și sunt însoțite, de obicei, de senzația urgentă de a merge la toaletă.

Printre manifestările cele mai frecvente se numără:

• multiple scaune apoase pe zi, fără sânge;
• senzația de urgență și, uneori, episoade de incontinență;
• dureri abdominale sub formă de crampe sau disconfort difuz;
• oboseală și pierdere ponderală cauzată de teama simptomelor și de pierderile repetate de lichide.

Dacă diareea persistă mai mult de patru săptămâni și investigațiile standard (inclusiv colonoscopia) nu oferă un diagnostic clar, testarea pentru colita microscopică devine o opțiune logică.

De ce apare colita microscopică

Cauzele colitei microscopice nu sunt încă pe deplin înțelese, dar există factori care o predispun:

Medicamente

Unele medicamente frecvent utilizate influențează inflamația la nivel microscopic:

• antiinflamatoare nesteroidiene (ex. ibuprofen, diclofenac);
• inhibitori de pompă de protoni (ex. omeprazol);
• anumite antidepresive (SSRI);
• statine;
• beta-blocante.

Factori biologici

• Vârsta peste 50 de ani — frecvența bolii crește cu înaintarea în vârstă;
• Sexul feminin — femeile sunt diagnosticate mai des decât bărbații;
• Boli autoimune asociate — boala celiacă, tiroidita autoimună, diabetul tip 1 etc.;
• Fumatul — nu doar crește riscul, dar poate îngreuna răspunsul la tratament.

Aceste elemente nu garantează că boala va apărea, dar sporesc probabilitatea și pot influența evoluția.

De ce o colonoscopie „normală” nu exclude diagnosticul

Colonoscopia vizuală oferă informații valoroase despre integritatea mucoasei intestinale, dar nu oferă detalii despre ce se întâmplă la nivel celular. În colita microscopică, mucoasa arată normal, fără ulcerații sau eroziuni vizibile.

Diagnosticul se bazează exclusiv pe biopsii recoltate sistematic din segmentul colonic, indiferent de aspectul vizual. Examinarea histologică a acestor fragmente de țesut dezvăluie inflamația microscopică — fie prin acumularea de colagen, fie prin infiltratul limfocitar.

Fără biopsii, colita microscopică rămâne invizibilă.

Cum se tratează colita microscopică

Tratamentul urmărește două obiective principale: oprirea diareei și controlul inflamației.

Intervenții inițiale

Primul pas este revizuirea tratamentului curent. Identificarea și întreruperea, la indicația medicului, a medicamentelor care pot agrava inflamația poate conduce la ameliorare semnificativă, uneori chiar la remisiune.

Terapie medicală

• Budesonida — corticosteroid cu acțiune locală în colon, eficient în inducerea remisiunii și cu un profil de siguranță bun comparativ cu alte corticoide.
• Loperamid — poate ajuta la controlul simptomelor diareice în fazele active.
• Săruri de bismut — pot oferi un aport antiinflamator în anumite situații.

Tratamentul este adaptat individual, în funcție de severitatea simptomelor și de factorii de risc.

Rolul stilului de viață și alimentației

Dieta nu vindecă boala, dar poate reduce intensitatea simptomelor în perioadele active.

Alimente de evitat în pusee

• cafea, alcool;
• prăjeli și preparate grase;
• mâncăruri foarte condimentate;
• lactate (unii pacienți dezvoltă o intoleranță secundară la lactoză);
• îndulcitori precum sorbitol sau xilitol.

Alimente recomandate

• orez, paste simple, pâine prăjită;
• supe clare și alimente fierte;
• carne slabă;
• banane și alte alimente blânde;
• hidratare corespunzătoare (apă, ceaiuri neîndulcite, supe).

Renunțarea la fumat este extrem de importantă. Țigările nu doar cresc riscul de apariție, dar reduc și eficiența tratamentului.

Întrebări frecvente despre colita microscopică

Când este esențială o evaluare gastroenterologică

Persistența diareei, scaunele apoase zilnice și rezultatele normale ale investigațiilor de rutină ridică semne de întrebare. Verificarea dacă au fost prelevate biopsii în timpul colonoscopiei este un pas important.

Diagnosticarea corectă a colitei microscopice schimbă perspectiva și permite un tratament țintit, cu ameliorare semnificativă a simptomelor.

Programează o consultație la Dr. Răzvan Diaconescu pentru evaluare completă și plan terapeutic personalizat.