Ce se întâmplă când ai sindrom de intestin iritabil (IBS)

Te trezești dimineața cu abdomenul relativ liniștit. Mănânci „ceva ușor” și, câteva ore mai târziu, începe filmul cunoscut: balonare, presiune, crampe, uneori diaree, alteori constipație. Pantalonii te strâng, burta pare „umflată” peste zi, iar tu încerci să-ți continui programul ca și cum nimic nu s-ar întâmpla.

Dacă te regăsești în acest scenariu, este posibil să ai sindrom de intestin iritabil (IBS) – una dintre cele mai frecvente cauze de disconfort digestiv, dar și una dintre cele mai frustrante, pentru că analizele ies adesea „normale”.

De ce ți se spune „nu ai nimic”, deși tu simți tot

Mulți pacienți ajung la gastroenterolog după multiple investigații: analize de sânge, ecografie, colonoscopie. De multe ori, rezultatul este același: „nu se vede nimic îngrijorător”. Și totuși, balonarea, durerile de burtă, diareea sau constipația sunt reale și îți afectează munca, viața socială și alimentația.

Explicația ține de ceea ce numim axa intestin–creier. Intestinul și sistemul nervos comunică permanent. În sindromul de intestin iritabil (IBS):

• Intestinul devine hipersensibil la alimente, gaze, stres sau oboseală
• Creierul percepe semnalele din intestin ca durere sau disconfort accentuat
• Tranzitul intestinal devine imprevizibil: ba diaree, ba constipație, ba scaune „normale”

IBS nu este „doar în minte”, dar este influențat de felul în care corpul și mintea interacționează.

Cum arată o zi cu IBS: simptomele pe care pacienții le descriu cel mai des

Mulți pacienți încep consultația cu fraza: „Știu că pare banal, dar pentru mine e un chin”. Cele mai frecvente simptome în sindromul de intestin iritabil sunt:

• Durere sau crampe abdominale, adesea ameliorate după scaun
• Balonare marcată, cu abdomen vizibil mai mare pe parcursul zilei
• Senzație de presiune și gaze în exces
• Diaree cu urgență (frica de a nu găsi o toaletă la timp)
• Constipație, scaune tari, senzația că nu te golești complet
• Alternanță între episoade de diaree și constipație
• Disconfort după mese aparent „sănătoase”

Simptomele se pot agrava după:

• Mese copioase sau alimente greu tolerabile
• Perioade de stres intens sau lipsa somnului
• Schimbări de rutină (călătorii, program neregulat)

Un aspect important: sângele în scaun, febra, scăderea în greutate neexplicată sau anemia NU sunt tipice pentru IBS și trebuie investigate separat, deoarece pot sugera alte afecțiuni (boală inflamatorie intestinală, tumori, boală celiacă etc.).

De ce apare sindromul de intestin iritabil: cauze posibile

Mulți pacienți încep consultația cu fraza: „Știu că pare banal, dar pentru mine e un chin”. Cele mai frecvente simptome în sindromul de intestin iritabil sunt:

• Durere sau crampe abdominale, adesea ameliorate după scaun
• Balonare marcată, cu abdomen vizibil mai mare pe parcursul zilei
• Senzație de presiune și gaze în exces
• Diaree cu urgență (frica de a nu găsi o toaletă la timp)
• Constipație, scaune tari, senzația că nu te golești complet
• Alternanță între episoade de diaree și constipație
• Disconfort după mese aparent „sănătoase”

Simptomele se pot agrava după:

• Mese copioase sau alimente greu tolerabile
• Perioade de stres intens sau lipsa somnului
• Schimbări de rutină (călătorii, program neregulat)

Un aspect important: sângele în scaun, febra, scăderea în greutate neexplicată sau anemia NU sunt tipice pentru IBS și trebuie investigate separat, deoarece pot sugera alte afecțiuni (boală inflamatorie intestinală, tumori, boală celiacă etc.).

Formele de sindrom de intestin iritabil (IBS): de ce contează tipul de tranzit

Pentru un plan corect de tratament, este important să știm ce tip de IBS ai:

• IBS-D: predomină diareea
• IBS-C: predomină constipația
• IBS-M: diareea și constipația alternează
• IBS-U: simptome digestive care nu se încadrează clar într-o categorie

Această clasificare nu este doar teoretică. Ea ne ajută să alegem corect:

• tipul de medicație
• recomandările alimentare
• strategia de monitorizare pe termen lung

Cum se pune diagnosticul de sindrom de intestin iritabil

Diagnosticul de IBS este, în principal, clinic. Ne ghidăm după criteriile Rome IV:

• Durere abdominală recurentă, de obicei de cel puțin o dată pe săptămână
• Asociată cu modificări ale frecvenței scaunelor și/sau aspectului acestora
• Simptome prezente de minimum 6 luni

Investigațiile (analize de sânge, teste de scaun, calprotectină fecală, ecografie abdominală, colonoscopie) nu „dovedesc” IBS, ci exclud alte boli. Faptul că colonoscopia este normală nu înseamnă că simptomele tale nu există – în sindromul de intestin iritabil, intestinul arată normal, dar funcționează imprevizibil.

Ce rol are alimentația în IBS și ce este dieta Low FODMAP

Unul dintre cele mai frecvente lucruri pe care oamenii le caută este: „Ce am voie să mănânc dacă am sindrom de intestin iritabil?” sau „Ce mâncare provoacă balonare și diaree?”.

Alimentația poate amplifica sau calma simptomele. Una dintre cele mai studiate abordări este dieta Low FODMAP, dezvoltată la Universitatea Monash (Australia). FODMAP sunt carbohidrați fermentabili care pot crește producția de gaze și balonarea.

Dieta Low FODMAP:

• nu este o dietă pe viață
• are o fază de restricție temporară
• urmează o fază de reintroducere treptată
• ajută la identificarea alimentelor pe care TU le tolerezi sau nu

Studiile arată că până la 70% dintre pacienții cu sindrom de intestin iritabil raportează ameliorarea simptomelor cu o dietă Low FODMAP bine condusă. Însă nu există o „dietă universală pentru IBS”. Planul alimentar trebuie personalizat, de preferat împreună cu un medic sau un dietetician cu experiență în tulburări funcționale digestive.

Managementul IBS pe termen lung: nu doar „ce pastilă să iau”

Tratamentul pentru sindromul de intestin iritabil urmărește controlul simptomelor și creșterea calității vieții, nu „vindecarea definitivă” a intestinului. Abordarea este combinată:

• Medicație specifică tipului de IBS (diaree, constipație, durere)
• Tratament pentru balonare și gaze (de exemplu, agenți antiflatulenți, probiotice selectate)
• Ajustări alimentare (inclusiv low FODMAP, dacă este potrivit)
• Intervenții pe axa intestin–creier: tehnici de relaxare, gestionarea stresului, uneori terapie cognitiv-comportamentală

Somnul adecvat, mișcarea regulată și un ritm constant al meselor pot stabiliza în timp simptomele. Studiile arată că abordările care țin cont de legătura intestin–creier pot avea un impact semnificativ asupra durerii și disconfortului abdominal în IBS.

Când ar trebui să mergi la gastroenterolog

Merită să soliciți o evaluare gastroenterologică dacă:

• simptomele persistă de mai multe luni
• se agravează sau apar mai des
• îți limitează activitățile zilnice, viața socială sau alimentația
• observi scădere în greutate, sânge în scaun, anemie sau oboseală marcată

Un diagnostic clar te ajută să elimini scenariile grave pe care, poate, le-ai căutat îngrijorat pe Google și să construiești, împreună cu medicul, un plan realist de control al simptomelor.

Întrebări frecvente despre sindromul de intestin iritabil (IBS)

IBS nu este periculos, dar îți poate schimba viața – de aceea merită înțeles și gestionat corect

Sindromul de intestin iritabil nu îți pune viața în pericol, dar îți poate consuma energia, pofta de viață și încrederea în propriul corp, mai ales dacă ți se spune repetat „nu ai nimic”. Cu o evaluare corectă, un plan personalizat și o abordare care ține cont de axa intestin–creier, simptomele pot fi controlate în mod eficient.

Dr. Răzvan Diaconescu, medic primar gastroenterologie, are experiență în diagnosticul și managementul afecțiunilor intestinale funcționale și inflamatorii, inclusiv sindromul de intestin iritabil (IBS), balonarea cronică și tulburările de tranzit intestinal.

Dacă te regăsești în descrierile de mai sus, următorul pas este să nu mai încerci să gestionezi singur, doar cu liste de pe internet.

Programează o consultație pentru un diagnostic clar și recomandări adaptate organismului tău.